This used to be a forum full of little and stupid girls.
Now it is kinda serious because they have grown up.
You're welcome to join in though. Have fun ^^


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

NEVER SURRENDER[Maemi&Ame]

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

1 NEVER SURRENDER[Maemi&Ame] la data de Dum Aug 06, 2017 10:40 pm

   

                                                                             尺ƿG 1メ1: мαємi&αмє ᵈᵒᵃʳ ᵉᵘ ˢᶤ ᵐᵃᵉᵐᶤ ᵖᵘᵗᵉᵐ ᵖᵒˢᵗᵃ ᵃᶤᶜᶤ ^-^

¸,ø¤º°`°º¤ø,¸¸,ø¤º° genυrι: slice of life, romance, drama, psihologic ᵍᵉᶰᵈᵉʳ ᵇᵉᶰᵈ ¸,ø¤º°`°º¤ø,¸¸,ø¤º°


ıllıllı ѕe aвordeaza υn ѕυвιect ѕenѕιвιl , anυмe ιdentιtatea perѕonala ıllıllı

]


۞,¸¸,ø¤º°`°۩ INTRODUCERE۩ ,¸¸,ø¤º°`°۞
╔ ▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬ ╗
Abandonat de toti si toate. Hartuit. Ridiculizat si ranit. Strapuns de nedreptate. Da pe-afara de ura, insa nu pentru ceilalti, ci pentru el insusi.
Sau 'ea însãºi'?
Traim intr-o societate absurda in care a fi diferit e rau, in care cei considerati anormali sunt luati in nume de rau pentru ca sunt niste clone esuate.
Totul esre gresit. Totul.
Dar genul? Bineinteles ca si acesta. Inca de la nastere ti s-a lasat impresia ca ceea ce ai jos iti defineste sexul - si este complet gresit. Ce se alege de cei 'diferiti' care s-au nascut in trupul gresit? Sunt hartuiti, batjocoriti, umiliti, jigniti pentru cine sunt. Nimeni nu zice ca asta e gresit, nimeni nu se opune acestor acte de rautate pura.

Aceasta este povestea unui baiat. Nu, nu este fata doar pentru ca nu are de-aia. Este el insusi - un baiat blocat in trupul fragil femeiesc pe care il uraste. Si ce fac cei din jurul sau? Il numesc in cele mai teribile feluri, il ranesc fizic si psihic si il duc in punctul in care soarele nu pare sa ma rasara vreodata pentru el.
Iar ea? Ea este fata si pentru ca simte, si pentru ca asa s-a nascut. Blanda, cu inima mare si constienta de nedreptatile sistemului. Il accepta sau este ca toti ceilalti? Ceea ce se intampla mai departe... ramane de vazut.
Stop hartuirii!

══════════════════════════════════════════════


Surely Eve ate that apple because she wanted to love a man. Yet you say that she wanted  to be loved…


••¤ Eιlιѕe мary Raιneѕ ¤••:


••¤ Carolyne Dollιe вlaιr ¤••:

Vezi profilul utilizatorului

2 Re: NEVER SURRENDER[Maemi&Ame] la data de Dum Aug 06, 2017 10:52 pm

Lynz

avatar
Shy
Shy

- - - ---- - - -- - - - sad highschool story - -REZUMAT --- - - - - ----- - - - - - ---- - - - - - ---

S-au intalnit, si-au aruncat priviri dulci si pline durere, surasuri fortate si inimi incarcate de lacrimi. Si ceea ce ii parea initial protagonistului nostru o foarte buna actorie, se dovedeste a fi o puritate suava pe care nu a mai intalnit-o in cei 17 ani ai lui. Dupa discutii terminate cu plansete si imbratisari calde, Elliot accepta sa o bage pe bruneta cu inocenta in priviri in viata lui de tot rahatul. Si poate ca se astepta deja ca ea sa devina o noua tinta pentru colegi, insa nu ii putea refuza insistentele la nesfarsit.
Iar atunci cand totul pare tot mai frumos intre ei doi si Carolyne devine singura care il vede pe Elliot ca... Elliot, totul se distruge. Brusc. Dureros. Si groaznic de repede. Prieteni in afaceri, parintii lor stabilesc o intalnire la care, in mod neasteptat, cei doi adolescenti se intalnesc. Si cu siguranta nu in cele mai minunate circumstante, cu un Elliot in rochie cu dantela si o Carolyne complet socata ca Elliot este mai mult sau mai putin fata. Doar ca nu e. Iar actiunea ajunge in punctul in care cei doi discuta despre asta, iar in crizele de durere ale lui Elliot, se iau in brate.

▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
▸▸▸LAST // POSTS
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬

Cᴀʀᴏʟʏɴᴇ Bʟᴀɪʀ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Am afisat un zambet pe cat posibil placut si mi-am dat putin aitata dupa ureche suvita razleata ce-mi alunecase pe chip. Trebuia sa ma calmez si sa analizez situatia.
Usor de spus, al naibii de greu de facut.
Inima mea probabil avea impresia ca suntem la un maraton, caci pulsul imi era de-a dreptul galopant. Ma simteam usor stanjenita de roseata ce probabil c-o aveam in obraji. Si sincera sa fiu nici nu stiu de ce-o avea, eram ilogica si foarte confuza.
Fiica? Ce se intampla acolo?
Mama imi pronuntase numele pe un ton destul de muzical prezentandu-ma la randul sau cu un zambet larg cordial pe chip. Sacaitor. Apreciam ca nu agreea ce-l de al doilea prenume al meu "Dollie" si "Carolyne" in aceeasi fraza erau blasfemie fonica.
Am oftat simplu si inainte ca cineva sa se aseze am fost lovita brusc de niste inspiratie, ramanea de vazut daca s-ar fi dovedit si o idee buna.
-Cat timp discutati este vr-o problema daca-i prezint lui Eili...se gradina? am intrebat poticnindu-ma slab in pronuntarea numelui feminin, desi o facusem mai mult pentru ca nu stiam daca era in regula sa-l rostesc sau nu.

Eɪʟɪsᴇ// Eʟʟɪᴏᴛ Rᴀɪɴᴇs
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Era deja prea tarziu. Timpul meu expirase. Privirile insistente ale Carolynei ma jeneau tot mai tare si imi dezvaluiau perfect confuzia si agitatia care ii macina la acel moment intreaga existenta. Nu aveam ce face altceva inafara de a sta in fata sa precum un manechin, in speranta ca totusi situatia nu era suficient de limpede in mintea sa si nu avea sa ma creada un ciudat. Insa, stand sa analizez totul, mai conta? La urma urmei, toata lumea o facea deja. O persoana in plus pe lista nu schimba cu nimic faptul ca eram considerat un nimic ce nu ar fi trebuit sa se nasca.
Imi impleticeam anxios degetele intre ele, pasind ca pe ace in drumul meu spre camera de zi. Ma simteam tot mai sagetat de privirile brunetei cochete, pana sa raman inmarmurit inaintea sugestiei sale. Nu imi inspira nimic bun ideea si era evident ca aveam sa ne aventuram in vreo posibila disputa urata.
- Desigur, cred ca i-ar placea Eiliseei. Iarasi vorbea si pentru mine. Isi facuse un foarte prost obicei din asta.
Am privit-o nedumerit si sesizabil speriat pe tanara bruneta dinaintea ochilor mei, urmand-o in tacere apoi.

Cᴀʀᴏʟʏɴᴇ Bʟᴀɪʀ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Drumul catre gradina s-a dovedit intestat de o tacere apasatoare, incercam din rasputeri sa ma adun suficient cat sa pun cap la cap informatiile primite fara sa par isterica. Eram oarecum dezamagita, nu pentru ca ma simteam mintita, ci pentru ca eram incapabila sa fiu o prietena buna, ma comportam jalnic.
Am ajuns in foisorul din gradina de trandafiri a mamei inainte sa-mi dau seama. Cumva tensiunea nu se rispise niciun pic, inca putin si mergea taiata cu toporul.Mi-am dres usor vocea si m-am intors pentru a-l privi in ochi.
-Eu....Elliot?...chiar nu vreau sa spun ceva ce te-ar rani, dar nu inteleg, ingan privindu-l in ochi desi curajul meu definitoriu ma cam parasise. Nu pricep... si vreau sa pricep, pentru ca vreau sa fim prieteni, pentru ca esti o persoana dulce si nu vreau sa cred ca m-ai mintit fara motiv...
Vocea mi se oprise in gat si simteam o slaba nevoie de a plange din pricina frustraii. Era aiurea, aiurea sa nu stii cum sa te exprimi. Nu-mi fusese niciodata asa de greu sa-mi prschimb sentimentele-n cuvinte.

Eɪʟɪsᴇ// Eʟʟɪᴏᴛ Rᴀɪɴᴇs
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
u credeam ca doar trei minute puteau deveni asa de sufocante in tacerea aia mortuara dintre noi. Imi simteam anxietatea in toate incheieturile si nici sa inghit in sec nu mai puteam. Parca orice sunet imi provoca o greata agasanta in gat si simteam ca o iau razna.
Speram atat de tare ca nimic din toate astea nu era real si eu doar aberam mintal. Insa cred ca deja trecusem de stadiul in care negam realitatea. Era real. Era al naibii de real si nu puteam scapa din asta.
Acolo eram - in rochie, cu par aranjat in impletituri si ciorapi fini. Cu siguranta imaginea perfectiunii barbatesti.
Parca rasuflasem usurat cand linistea se taiase, insa de fapt nici macar un sunet nu am putut scoate de jena. Ma scufundam adanc in rusine si mai ca ma inecam. Ii auzeam cuvinte, dar nu o puteam privi in ochi. Mi-am pus gentil mainile pe umerii ei, insa am esuat in incercarea mea stupida de a-i intersecta privirea, si m-am indepartat involuntar de ea, intorcandu-ma cu spatele de rusine.
- Uite... eu... imi simteam cuvintele grele. Ugh... abia bajbaieam eu ceva, umezindu-mi ochii fara sa plang. Era greu. Era groaznic de greu.
- Nu... nu te-am mintit. Eu... M-am intors la ea si mi-am adunat tot curajul din lume sa o privesc cu ochii aproape in lacrimi. Foarte masculin. Uite, Carolyne, faptul ca m-ai vazut ce sunt de fapt m-a facut cel mai fericit om din lume. Sunt din toate punctele de vedere fizice o... fata. Plangeam deja si ma balbaiam de durere. Dar eu sunt baiat!
Mi-am ascuns ochii.
- Crede-ma... Jur ca voiam sa imi pice ceva in cap.

Cᴀʀᴏʟʏɴᴇ Bʟᴀɪʀ
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
Nu sunt adepta unui limbaj vulgar, insa in acel moment simteam nevoia sa combin in acelasi timp orice cuvant neadecvat pe care-l auzisem pe parcursul vietii. Era nedrept, era crud si eram confuza.
-Eu...uff, m-am apropiat incet de trupul cutremurat de plansete din-naintea mea curpinzandu-l in brate. Te rog, nu plange, e in regula... e ok, te cred, shhh shhh, cumva durerea sa era sfasietoare si pentru mine. Ma intrista ca nu stiam ce consolare sa-i aduc.
Imi spusese ca era baiat, desi era tehnic o fata. Asta insemna ca era transsexual?
Am oftat slab, agasata de propria lipsa de cunostinte. Auzisem de termen si de cativa oameni in situatia respectiva, insa n-am aprofundat niciodata subiectul. Se dovedeste ca si ignoranta este un pacat in felul ei, mi-as fi dorit sa-i inteleg situatia, caci imi dadeam seama ca suferea. As fi mintit insa spunand ca-i pricep durerea.

Eɪʟɪsᴇ// Eʟʟɪᴏᴛ Rᴀɪɴᴇs
▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬▬
In clipa in care i-am simtit trupul plapand si mainile dezgolite lipindu-mi-se de piele, nu am mai tinut in mine nimic. Am izbucnit atunci intr-un plans silentios, dar dur si sfasietor. Un plans atat de groaznic ca ai fi zis ca in urmatoarea secunda as fi picat mort pe gazon. Desi, in acel moment poate si moartea era o solutie mai buna decat traiul asta fara sens, intr-un corp pe care nu mi-l doresc si pe care l-as nenoroci cu prima ocazie.
Simteam nevoia sa o strang atat de tare incat toate grijile mele tampite sa plece la ea. Si nu ca sa ii fie ei povara, ci ca sa le poata ea arunca daca eu nu aveam curajul. Si se vedea cu siguranta disperarea mea, caci o lasam aproape fara suflare in chinul meu involuntar.
- Imi pare rau... am bajbait printre lacrimi. Imi parea rau pentru ca nu avusesem incredere in mine cat sa ii zic de la inceput. Nu, nu era faptul ca nu aveam in ea. Nu o admiteam nici sinelui meu, insa cel mai nesigur in mine eram, nu in ea.




▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂
-- if ice can burn --- then love and hate can mate --- --- ᴊᴏᴊᴇɴ ʀᴇᴇᴅ --▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂▂
Vezi profilul utilizatorului

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum