This used to be a forum full of little and stupid girls.
Now it is kinda serious because they have grown up.
You're welcome to join in though. Have fun ^^


Nu sunteti conectat. Conectati-va sau inregistrati-va

{ℛᴘɢ﹢Cʀɪɴᴜs} Tʀᴜsᴛ Issᴜᴇs Oғ ᴀ Lᴏᴠᴇᴛʀᴀᴘ

Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator In jos  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Hippient

avatar
Moderator
Moderator
Also, rpg-ul este bazat după cele întâmplate în S(erviciul de) E(liminare) V(aruga), desfășurat pe regletabilul forum al site-ului Sweet Flirt.
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
-Japan, 2017

De mulți ani întreaga lume se află într-o alertă continuă, specifică unui univers distopic.
Rasa umană este nevoită să lupte împotriva unei rase inumane de monștri, care amenință atât civilizația, cât și ordinea pacifistă între state.
Astfel, s-a înființat Serviciul de Eliminare, prezent în fiecare țară democrată - în fiecare metropolă importantă, acesta existând doar pentru a apăra populația prin diverse misiuni de lichidare a așa-zișilor mutanți denumiți drept "varuga".
Odată intrat în Serviciul de Eliminare, îți asumi propriile riscuri și propria viață, habitând într-un zepelin și acceptând ordinile celor aflați în funcții superioare.
Lupți pentru ceea ce îți este dat - folosindu-ți atât curajul și experiența, cât și puterea primită sub forma unei brățări, dăruită ție atunci când ai intrat în acest serviciu de exterminare internațional.
Fiecare moarte își are rostul, precum și fiecare sacrificiu.
Iar când în unitatea de eliminare din Tokyo conducătorul este demis din funcție pentru că n-a respectat anumite cerințe sacrale, un nou lider e pregătit să-i ia locul.
Dar, în mod evident, nemaifiind de această dată un bărbat.


Every boyfriend is the one until otherwise proven

The good are never easy, the easy never good

Havana Phyllis. Un nume străin printre străini și străine.
Necunoscută, tăcută, deținătoarea unei funcții importante în cadrul Serviciului.
Este astfel trimisă să examineze mai mulți membrii ai unității din Tokyo pentru a le testa atât abilitățile fizice, cât și cele mintale și pentru a le reactualiza puterile.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
And loving never happens like you think it really should
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
Considerată inexpresivă atât facial, cât și emoțional. O posibilă asexuală și aromantică. O stană de piatră umană care e menită doar să decidă și să ucidă.
Nu-și pierde atât de repede cumpătul și știe cum să-și păstreze de asemenea emoțiile în frâu.
Dar reușește să se mențină intactă datorită cafelei, iar de asemenea, deși nu își arată afecțiunea, poartă o iubire secretă față de animale, în special pentru pisici.
Nu se știe exact cum a ajuns în Serviciu, dar viața ei anterioară reprezintă un secret sacru pentru ea.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
Deception and perfection are wonderful traits
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
Însă, în timpul examinării, răbdarea și calmul ei sunt puse la încercare, dar nu de către unul dintre membrii unității pe care trebuie să-i examineze.
Ci de către unul dintre rudele unui membru - un bărbat aflat în 'vizită', dar care n-a anunțat autoritățile Serviciului, iar asta ar fi putut isca consecințe.
Dar ceea ce o frapează cel mai tare la acest individ nu este nesimțirea sau peversitatea de care dovadă - ci ambiguitatea care se iscă în jurul lui, urmată de motivul venirii lui în zepelin.
Iar când ea i-a acceptat hotărât o anumită provocare și a înfăptuit-o - ceva l-a frapat pe el de data aceasta. Sau dinainte de întâmplarea asta?
Și, fiind nevoită să-și ia tălpășița, nu se cruță să o lase baltă pe Havana, dăruindu-i un sărut furat și dispărând din zepelin într-un mod misterios (oare?).

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
One will breed love, the other hate
havana's tracks:

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

angelo's tracks:

Absolutely lost in the world

But it's too hard to figure it out

Decedat într-un accident misterios. Desprins de trecutul întunecat și familia care a încetat să-l mai caute sau să-i dea de urmă.
Angelo Veile. Descendent al unei familii formate dintr-un italian și o japoneză, fratele mai mare al lui Lucas Veile.
Mereu fugar, mereu misterios, mereu liber pentru a-ți toci puțin nervii și moralul.
Astfel ajunge în zepelin - doar pentru a discuta cu propriul său frate, neputând comunica altfel decât față în față, căci încă este căutat de persoanele care l-au determinat să-și însceneze moartea.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
I'm completely lost and i worry
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
Un classy fuckboy, căruia îi face plăcere să provoace și poate să și fie provocat.
Probabil mai multă lume presupune că are fetișuri pentru funduri. Probabil e.. adevărat?
Unul dintre viciile sale îl reprezintă țigările - pe care le fumează doar pentru un motiv plauzibil și important.
Și probabil din această cauză Havanei i-a captat atenția (nu din cauza remărcii sau a prezenței lui, ci...) sau pentru că doar era considerat un intrus și trebuia să scape de el.
Dar nici el nu s-a lăsat mai prejos și în niciun caz dominat sau influențat de ceea ce i se spunea.

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
That it's too late to find my way out
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 
" Schimb de experiențe"
Întâlnirea lor a fost de scurtă durată, dar el tot a vrut să-i lase o amintire care o să bântuie o lungă perioadă după aceea.
Nu i-a promis că se va întoarce, dar nici ea nu i-a cerut, fiindcă doar vrea să uite și să nu se lase distrată de nimic altceva.
Trecuturile lor întunecate și enigmatice s-au împletit deja, iar curiozitatea poate trece de anumite nivele ale bunului simț.
Sau probabil curiozitatea e doar un pseudo-motiv pentru dorință și lămurire sufletească și emoțională.


ÎNTREBARE COMUNĂ:
Oare ce poate urma după toate acestea?



Ultima editare efectuata de catre Hippient in Vin Aug 18, 2017 7:10 pm, editata de 1 ori



Always busy dreamin' 'bout boys, boys, boys
Vezi profilul utilizatorului
       •••••••••••••••••••••••••※⊙◎•◇ᗩᑎGᕮᒪO◇•◎⊙※•••••••••••••••••••••••••                                                
♣ˑˑˑᴴᵉ ᵈᵒᵉˢᶰ'ᵗ ᵏᶰᵒʷ ʰᵒʷ ᵗᵒ ˡᵒᵛᵉˑˑˑŚ…ᴳᵒ ᵗᵒ ˢˡᵉᵉᵖ˒ ʰᵉ'ˢ ᶰᵒᵗ ᵗʰᶤᶰᵏᶤᶰᵍ ᵃᵇᵒᵘᵗ ʸᵒᵘˑˑˑŚ…ᴱᶤᵗʰᵉʳ ᶜᵒᵐᵉ ᶜˡᵒˢᵉʳ ᵒʳ ˢᵗᵃʸ ᵃʷᵃʸ˒ ʰᵃᵛᶤᶰᵍ ʸᵒᵘ ᶤᶰ ᵇᵉᵗʷᵉᵉᶰ ᶤˢ ᵛᵉʳʸ ᵉˣʰᵃᵘˢᵗᶤᶰᵍˑˑˑŚ…♣↭↭↭↭↭↭↭↭
•✘••••↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭
↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭••••✘•※

Mă dau bătut!  Concentrarea mea e zero și refuză să funcționeze când este vorba de jocuri cretine. După cum mă așteptam, turnulețul se prăbușește sub privirea exasperată a lui Figo fără ca măcar să-l ating bine. Să-i pună o perucă blondă, un fund acceptabil și probabil o să am grijă să o ating delicat. Să-l ating. Turnul.
- E a șasea oară când îl dărâmi din prima, se arată revoltat, desfăcând sticla de mai devreme.
Nu l-am obligat eu să jucăm și nu m-am arătat eu entuziasmat până peste cap de un joc pentru copii. Deci nu înțeleg de ce tot el e ăla deranjat când eu ar trebui să fiu cel care protestează.
Dar nu te poți contrazice la nesfârșit cu cineva care nu are altceva mai bun de făcut întreaga eternitate. Ca el, cel mai bun exemplu.
- Zic să nu mai jucăm, nici nu propun bine că mă ridic plictisit cu destinația oricare numai să scap de el. Dar nu pot. Pentru că e Figaro, persoana cu nevoia cea mai uriașă de atenție și care o caută oriunde și la ficare persoană de prin preajmă.
- Vreau să îți arăt ceva. Dar e la mine, deci hai la mine.
- Nu merg la tine.
- Ba mergi.  
- Nu.
- O să plâng …
- Hai la tine, m-am lăsat convins doar pentru faptul că nu am hârtie să-i dau cât se smiorcăie din nimicuri. Și poate că ceea ce o să-mi arate, va alunga cumva monotonia. Și plictiseala.
Iar acel ceva s-a dovedit o cameră bine ascunsă într-o gaură din perete care îi supraveghea vecinul. Mi-e milă de săraca persoană, dar nu mă plâng atâta timp cât nu sunt eu. Sper.
-Și el nu vede?  m-am interesat.
- Nu ar trebui. Este fix cât să acopere gaura în totalitate, iar gemulețul culoarea pereților. Deci sper să nu, explica cu zâmbetul până la urechi și cred că a fost momentul în care m-am simțit cu adevărat neputincios. Chiar nu am posibilitatea să-l opresc, dar parcă nici nu vreau. Și îi mulțumesc că a explicat pe înțelesul meu de data asta.
- Este conectată la telefonul meu și lucrez și la restul...
- Nu mă implica în rahaturile tale, l-am întrerupt serios. Pentru că data trecută când a făcut-o a trebuit să plecăm pe neașteptate din singurul loc în care chiar îmi plăcea să stau. Cu cât știi mai puțin cu atât ești mai nevinovat. Simplu.




- sanity is suicidecrazy are the legends

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Vezi profilul utilizatorului

Hippient

avatar
Moderator
Moderator
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Îi pierdusem deja din vedere pe ceilalți membrii atunci când am ajuns pe acoperișul clădirii și m-am uitat scurt peste umăr pentru a verifica dacă își vedeau de treaba lor. Și, întocmai cum mă așteptam, asta și făceau, în ciuda faptului că țâșnisem ca o rachetă din mijlocul lor. Dar probabil atacul care a început îi alarmase, mai mult decât așa-zisă fugă a lui Lucas. Puteam percepe ușor un bâzâit agasant ce părea să se învârtă în interiorul clădirii, însă nu puteam face în asemenea fel încât să-mi fac o intrare dramatică și sinucigașă. În plus, fiind pe un oarecare teren plat și sigur, mi-am putut îndepărta ușor pelerină de pe cap, dezvelindu-mi chipul pentru a scruta mai bine împrejurimile.
Vântul îmi biciuia încetișor pomeții în timp ce mă încruntam înspre valul de lumini ce se iveau din ferestrele depozitului, iar pentru încă o secundă am fost tentată să plonjez pur și simplu într-acolo, executând un șurub în aer în timp ce-mi scoteam biciul de sub pelerină și plesneam aerul și probabil și câteva capete seci și mizerabile. Încercam însă să-mi elaborez un plan mai satisfăcător în minte, pentru că nu avusesem timpul necesar sau atenția ca să mă gândesc cu exactitate ce trebuia să fac mai exact pentru a-i prinde pe nemernici.
Să nu mai spun că trebuia cercetat terenul mai întâi, iar mai apoi să atac prin surprindere. Însă nu știam cum puteam face asta fără să atrag atenția. Un geam spart sau o simplă furișare prin intermediul parterului... Nu există niciun spațiu prin care să mă infiltrez precum un spion profesionist, chiar dacă nu puteam face asta cu excelență. Iar furișatul pe pământ îmi era una dintre slăbiciuni, pentru că puteam să afirm că destui de mulți paznici se puteau afla la sol, mai înarmați și mai zvelți decât mine.
Însă nu mi-aș fi putut da seama că aveau paznici și pe acoperiș. Trebuia însă să speculez posibilul și imposibilul.
Astfel încât m-am trezit cu câțiva inși în fața mea, cu rânjete întipărite pe față. Nu m-am sfiit din a-mi trage gluga pelerinei înapoi peste cap, în timp ce mâna mi se afla deja la cingătoarea interioară de care era prins biciul. Unele lucruri rămân însă la fel de familiare precum mâncărimea din vârful degetelor în momentul în care am atins tăișul armei.
Trebuia să fi fost pe fază, hiperlucidă și pregătită. Și pentru incompetența mea am primit o lovitură fix în bazin, asta atunci când îmi pregăteam biciul. Jucau murdar. Dar măcar prin acest gest mi-au dovedit că mă credeau masculină, pentru că, la urma urmei, acolo se dovedea a fi punctul sensibil al unui bărbat. Însă eu puteam alunga mult mai rapid înțepăturile dureroase, pentru că în momentul următor, unul dintre pumni mi-a vâjâit prin aer.
Și am putut simți lipsa tocurilor ce-mi înfingeau familiar și plăcut călcâiele atunci când îmi căutam propriul echilibru.



Always busy dreamin' 'bout boys, boys, boys
Vezi profilul utilizatorului
•••••••••••••••••••••••••※⊙◎•◇ᗩᑎGᕮᒪO◇•◎⊙※•••••••••••••••••••••••••
♣ˑˑˑᴴᵉ ᵈᵒᵉˢᶰ'ᵗ ᵏᶰᵒʷ ʰᵒʷ ᵗᵒ ˡᵒᵛᵉˑˑˑŚ…ᴳᵒ ᵗᵒ ˢˡᵉᵉᵖ˒ ʰᵉ'ˢ ᶰᵒᵗ ᵗʰᶤᶰᵏᶤᶰᵍ ᵃᵇᵒᵘᵗ ʸᵒᵘˑˑˑŚ…ᴱᶤᵗʰᵉʳ ᶜᵒᵐᵉ ᶜˡᵒˢᵉʳ ᵒʳ ˢᵗᵃʸ ᵃʷᵃʸ˒ ʰᵃᵛᶤᶰᵍ ʸᵒᵘ ᶤᶰ ᵇᵉᵗʷᵉᵉᶰ ᶤˢ ᵛᵉʳʸ ᵉˣʰᵃᵘˢᵗᶤᶰᵍˑˑˑŚ…♣↭↭↭↭↭↭↭↭
•✘••••↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭
↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭••••✘•※

-Stai! Ține acolo! Nu te mai mișca!
- Mă doare și îmi bagi degetul în ochi. Normal că mă mișc, îi explic cât mă chinui să-mi țin calmul să nu se scurgă ca sângele de pe fruntea mea. Că am frate idiot cu glume proaste.
M-am ridicat de pe marginea patului, îndepărtându-i mâinile de pe fața mea și părăsind camera pentru a căuta infirmeria. Trebuie să fie așa ceva pe aici, nu?
Sunt conștient că nu am fost lăsat singur, dar acum nu vreau să-i vorbesc și să-i las de înțeles că l-am iertat. Mi-a aruncat o sticlă în cap, nici nu știu dacă să-i mai vorbesc următorii douăzeci de ani.
- Nu am vrut, se scuză, iar eu continui să merg și să-l ignor. Nu trebuia să mă provoci, totuși.
Mi-am abținut orice gest care să trădeze faptul că îl ascult și am încercat să nu mă mai gândesc la rana ce începe să-mi pulseze dureros de deasupra sprâncenei stângi. Trebuie să aștept să mă doară, acum după ce m-am dezmeticit. Nu cred că nu ai cum să nu fii luat prin surprindere de o sticlă, aproape plină, ce-ți plonjează în față.
Am intrat în încăperea ce o căutam, cu spatele la el și cu privire după câteva bandaje și ceva cu care să dezinfectez.
A fost prostie și din partea mea, continuând să-l contrazic mai devreme, știind că reacțiile pe care le are nu-s tocmai în regulă și că el ca persoană este destul de... instabilă emoțional. Să zicem.
Și nu înțeleg de ce mai cară nenorocitul ăla de obiect și îl mai și fixează cu privirea de parcă el ar fi vinovat, de parcă a zburat singur. Nu trebuie să fiu vreun geniu să-mi dau seama că după postura posacă și după cum îi tremură mâinile se simte vinovat, dar știe că dacă și-ar cere scuze mai rău m-ar enerva. Nu mi-ar repara fruntea.
- Ajută-mă cu astea, flutur pansamentele prin fața lui ca să-i atrag atenția.
Se grăbește să le ia din mana mea, plasându-mi vodca. Pentru un moment chiar am regretat că i-am cerut ajutorul. Apoi când clipele de durere s-au prelungit, mi-am dat seama că mai rău îmi face și am regretat mai multe momente.
Mi-am mușcat limba cât el s-a chinuit să facă un nod, din câte am înțeles, pe la spate. Cu toate că nu știu de ce pentru o mică rană a trebuit să-mi bandajeze întreg capul, am fost nevoit să-l fac să se simtă "împănat", după cum mi-a cerut, altfel nu cred că aș mai fi scăpat de el.
- Mi-ai acoperit și ochiul.
- Știu. Arăți... Arr!




- sanity is suicidecrazy are the legends

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Vezi profilul utilizatorului

Hippient

avatar
Moderator
Moderator
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Patru lovituri plasate în câte o laterală. Stânga, dreapta, dreapta sus, stânga jos. Încercam cu mișcări iuți și calculate să dezarmez câte un individ, aruncându-i fiecăruia câte o lovitură și încercând totodată să-i asimilez următoarea mișcare. De câteva ori am perceput gloanțele vâjâindu-mi în dreptul urechilor sau aproape ciuruindu-mi pielea - care continua să vibreze din cauza șocului și a vitezei, indiferent cât de rapid mă mișcam la rândul meu, în timp ce săgetam, ocheam și loveam.
În timp ce plasam câte o lovitură fiecăruia, am observat un anumit lucru - numărul așa-zișilor paznici care vegheau depozitul.
Erau aproximativ opt la număr, iar pentru o secundă am jubilat în minte. Echivalentul a doi varuga de o mărime și înălțime considerabilă.
Pelerina era să-mi cadă de pe umeri de câteva ori în timp ce mă învârteam în aer sau săream, însă am continuat să o mențin lipită de corpul meu, pentru că era posibil ca ei, odată cu demascarea mea, să acționeze diferit și să-mi subjuge planul. Totul era absolut imprevizibil.
Alte lovituri corp la corp, în timp ce indivizii încercau să folosească de fiecare dată țeava armelor pentru a-mi snopi câte un membru, dar le-o plesneam îndărăt în timp ce observam cum o ridică amenințător. Însă, în timp ce m-am oprit pentru a-mi trage suflarea, am observat că loviturile mele nu prea dădeau rezultate. Mi-am flexat toți mușchii. 
Se ridicau în picioare, se scuturau și se îndreptau înspre mine în același ritm.
Iar eu mă aflam fix la colțul clădirii, însă deși puteam să zbor, existau multe șanse să mă urmărească sau chiar să-i pierd eu pe ei și totul să fi fost în van.
Cu un ultim gând, mi-am lipit o palmă pe coapsa ce-mi fierbea pe sub pelerină și am apucat mânerul biciului. Într-o secundă tăișul circular al acestuia tăia deja nemilos aerul și chiar și una dintre expirațiile mele.



Always busy dreamin' 'bout boys, boys, boys
Vezi profilul utilizatorului
•••••••••••••••••••••••••※⊙◎•◇ᗩᑎGᕮᒪO◇•◎⊙※•••••••••••••••••••••••••
♣ˑˑˑᴴᵉ ᵈᵒᵉˢᶰ'ᵗ ᵏᶰᵒʷ ʰᵒʷ ᵗᵒ ˡᵒᵛᵉˑˑˑŚ…ᴳᵒ ᵗᵒ ˢˡᵉᵉᵖ˒ ʰᵉ'ˢ ᶰᵒᵗ ᵗʰᶤᶰᵏᶤᶰᵍ ᵃᵇᵒᵘᵗ ʸᵒᵘˑˑˑŚ…ᴱᶤᵗʰᵉʳ ᶜᵒᵐᵉ ᶜˡᵒˢᵉʳ ᵒʳ ˢᵗᵃʸ ᵃʷᵃʸ˒ ʰᵃᵛᶤᶰᵍ ʸᵒᵘ ᶤᶰ ᵇᵉᵗʷᵉᵉᶰ ᶤˢ ᵛᵉʳʸ ᵉˣʰᵃᵘˢᵗᶤᶰᵍˑˑˑŚ…♣↭↭↭↭↭↭↭↭
•✘••••↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭
↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭••••✘•※


Am privit cu sprânceana ─ aia intactă, evident ─ câteva titluri ale cărților după care m-am aplecat. Aș putea să spun că, în ciuda altora, eu țintesc jos, dar mi-am promis că mă las de glume. Renunțasem la prezența lui Figaro și la bandajul grosolan și m-am rezumat la singurătate și vreo doi plasturi. Nu mă interesează mai deloc ce face și unde, nu mă interesează nici măcar ce o să fac eu în următoarele clipe, pentru că apăsarea persistentă și inexplicabilă de la nivelul tâmplelor nu-mi dă șansa să mă și gândesc la viitor. Oricât de apropiat ar fi și ăla.
Mi-am pierdut ceasul, singura conexiune cu exteriorul, dar cumva îl găsesc eu. Deține mai multe informații decât memoria mea e în stare să rețină, deci este necesar să îl găsesc.
Dar mai târziu.
Cartea cu care îmi pierd timpul mă face să mă întreb ce e aia o coleopteră și dacă se mănâncă.
Mă surprind. Pe zi ce trece mă surprinde faptul că în unele situații sunt chiar prost, dar mă și bucur că măcar am ajuns să-mi permit astfel de momente.
Întorc o filă...
Și o alta.
Cum reușesc unii să se taie în așa ceva?
Sau, cât de ghinionist să fii să te tai în așa ceva?
Încep să cred că singurătatea aduce cu ea gânduri, iar eu nu știu să înot. Dacă mi-aș face o bărcuță dintr-o foaie, cred că "aș suporta consecințele" Havanei.
Hmmm. Sunt tentat și curios.




- sanity is suicidecrazy are the legends

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Vezi profilul utilizatorului

Hippient

avatar
Moderator
Moderator
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Dar nu acționasem îndeajuns de prompt și rapid încât să fiu atentă și la lovitura ce avea să mă secere din spate, tăindu-mi totodată picioarele. În timp ce respirația sacadată mi se întrerupse preț de o secundă, în care am ochit cu ochi goi pământul abrupt care se aflase odată sub tălpile mele, m-am răsucit cu un aer ușor panicat în aer și am aterizat pe unul dintre genunchi.
Un alt val de lovituri urmă mai apoi, iar eu n-am reușit decât să mă chircesc ușor, ghemuindu-mă și încercând să-mi acopăr încheieturile și fața (pentru că mă puteau nimeri în ochi și atunci totul ar fi fost în van). Brusc mă întrebam dacă-și dăduseră seama de identitatea mea, dar probabil aveam gluga pelerinei îndepărtată. Nu aveam cum să știu sigur. Și de ce? Pentru că amorțisem de la atâtea lovituri, iar mandibula nu mi-o mai simțeam pe măsură - din cauza faptului că mi-o încleștasem destul de tare și scrâșnisem aprig din dinți.
Eram curioasă să văd cât timp aveau să reziste.
Pentru că eu aveam să rezist. Mai ales că nu prea apucasem să execut în stânga și-n dreapta cu tăișul biciului meu.
Dar n-am mai apucat să aflu de cât eram în stare, pentru că amorțeala se transformă în stare de inconștiență, iar atunci când m-am trezit, încheieturile pe care încercasem să le protejez cu vehemență îmi erau legate cu o funie destul de aspră, iar gura-mi era încătușată astfel încât să nu pot scânci măcar.
Mă prinseseră, iar eu nu puteam face nimic altceva decât să mă blestem în minte pentru momentul de vulnerabilitate de care dădusem dovadă atunci când crezusem că mă aflasem pe culmile gloriei și a victoriei. Fusesem arogantă. Și acum aveam să plătesc pe măsură.
De altfel, totuși, aveam ochii descoperiți și puteam băga de seamă că mă aflam în interior. Măcar atât. Și că o parte semnificativă din ceea ce avea să reprezinte întreaga armată (cel puțin așa cred că era) mă priveau din fel și fel de unghere întunecate. Probabil examinându-mă. Sau judecându-mă. Sau întrebându-se cum aveau să mă tortureze ca să smulgă informații de la mine.
Am abordat o privire extrem de superioară, privindu-i cu bărbia ridicată printre șuvițele-mi răvășite pe frunte. Dar, de fapt și de drept, într-un interior adânc mie, înghițeam amarnic în sec.



Always busy dreamin' 'bout boys, boys, boys
Vezi profilul utilizatorului
•••••••••••••••••••••••••※⊙◎•◇ᗩᑎGᕮᒪO◇•◎⊙※•••••••••••••••••••••••••
♣ˑˑˑᴴᵉ ᵈᵒᵉˢᶰ'ᵗ ᵏᶰᵒʷ ʰᵒʷ ᵗᵒ ˡᵒᵛᵉˑˑˑŚ…ᴳᵒ ᵗᵒ ˢˡᵉᵉᵖ˒ ʰᵉ'ˢ ᶰᵒᵗ ᵗʰᶤᶰᵏᶤᶰᵍ ᵃᵇᵒᵘᵗ ʸᵒᵘˑˑˑŚ…ᴱᶤᵗʰᵉʳ ᶜᵒᵐᵉ ᶜˡᵒˢᵉʳ ᵒʳ ˢᵗᵃʸ ᵃʷᵃʸ˒ ʰᵃᵛᶤᶰᵍ ʸᵒᵘ ᶤᶰ ᵇᵉᵗʷᵉᵉᶰ ᶤˢ ᵛᵉʳʸ ᵉˣʰᵃᵘˢᵗᶤᶰᵍˑˑˑŚ…♣↭↭↭↭↭↭↭↭
•✘••••↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭
↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭••••✘•※


Privirea mi-a mai ezitat câteva clipe asupra ceasului din colțul televizorului. Nu, pe al meu nu l-am găsit încă, dar nici nu m-am obosit să-l caut. Fiind nevoit să mă tot mut dintr-un loc în altul în ultima perioadă de timp, nu am mai dat importanță faptului că mă acomodez greu. Până la urmă nu asta e important. Ceea ce contează, ca de fiecare dată, este să fiu pregătit să renunț la tot și să o iau mereu de la capăt.
Deci pot să spun că puține îmi sunt momentele în care sunt cu adevărat singur și am timp să meditez. Sau să analizez. Să fim doar eu și mintea mea.
Echipajul navei încă nu s-a întors și nici nu știu când o s-o facă având în vedere că habar nu am cât timp le ia o misiune. Ore, zile, săptămâni...
Dar pot să admit că a fost o prostie din partea lor să ne lase nesupravegheați, însă nu mă plâng de puțina libertate primită.
Și presupun că nici Figaro odată ce nu l-am mai văzut de ceva vreme. Încă un aspect bun al situației.
Și mă grăbesc să trag concluzii din câte observ, pentru că nici n-am terminat cu gândul despre el și a și intrat pe ușă, mai puțin energic decât inițial și chiar serios. Când e el serios?
─ Ai fost să-i vezi.
Din păcate n-a fost o întrebare, dar tot pot să mă apăr și să neg. Cu toate astea, nu văd cu ce motiv s-o fac și la ce m-ar ajuta. Informația îi e oricum pe jumătate greșită.
─ Sună de parcă i-aș fi vizitat. Nu. N-am fost să-i văd. M-am întâlnit doar cu el.
Și prin asta sper că a înțeles.
─ Ești prost, se aruncă în pat cu chestiuța lui în brațe. Arată ca un laptop în miniatură, dar probabil e ceva mai mult, odată ce nu mă lasă să-l ating cam niciodată. Dacă el e aici este și ea. Eu nu vreau să mă întorc, credeam că îți este clar.
Am încuviințat, distras. Îmi este. Având în vedere că a fost cel mai ghinionist și a copilărit lângă ei. Nici nu știu dacă am folosit termenul corect. Oricum, nu este atât de greu să îți dai seama în ce a constat ghinionul lui dacă ții cont de aspectul șters, remarcat cel mai mult prin lipsa de pigment ușor observabil dacă-i privești irișii și mai observabil de cum îi zărești părul. Spre deosebire de mine și Lucas ochii nu mai au aceeași culoare de albastru, cumva mă duc cu gândul la cenușiu sau gri. Aproape de nuanța părului.
Și dacă stai să îi analizezi și comportamentul, episoadele ușor nevrotice în care probabil nu are control mai deloc ─ ca cel cu sticla de mai devreme─, n-ai cum să nu te gândești că ceva nu-i ok la el.
Deci da. Înțeleg de ce îi este teamă și de ce refuză să și audă de ei.
─ Nu am vorbit despre tine, ești cam narcisist. Și nici n-am stat prea mult cu el. La cât de tare se grăbea, probabil avea planuri pentru azi.
Spre deosebire de mama, de la care nu poți scoate chiar nimic, consoarta îi este mai slabă de înger și poate fi manipulată mai ușor. Probabil de aia proiectele mai mari sunt ascunse de el sau pur și simplu nu dorește să se implice. Dar sunt destul de sigur că totuși pentru azi avea ceva în agendă. Pe lângă întâlnirea cu mine de mai târziu. Sunt o persoană insistentă când vreau ceva, se pare.




- sanity is suicidecrazy are the legends

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Vezi profilul utilizatorului

Hippient

avatar
Moderator
Moderator
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
-------------------------------------------------------------------------------------------------------------
       



Și acum - ce?
Gura îmi era sigiliată și brațele strânse precum copitele unui primat - la spate. Nu puteam să mă plâng de durere și nici n-ar fi încăput discuția despre așa ceva. Dar, cu toate acestea, nici nu-mi convenea faptul că eram înconjurate de niște persoane necunoscute care puteau să-mi faca rău fără ca eu măcar să am șansa să mă apăr sau să contraatac. 
Îi credeam în stare de așa ceva.
Așa că am ales să nu mă mai mișc și să-mi calmez respirația, să o fac neauzită, în timp ce-mi propteam pleoapele unele de altele.
De ce-mi lăsaseră ochii neacoperiți? Voiau să văd. Dar de ce să văd? CE să văd, mai exact?
Inspiră, expiră, ușor, profund. Liniștește-te. Calm. N-o să se lase pace fără război.
A trecut ceva timp de când mă țineam de firul acela ce mă conecta într-o oarecare măsură la suprafață. Aveam mintea molatecă, dar corpul încă îmi era flexat și crispat. Probabil tocmai de aceea m-am cutremurat când am auzit vocea aceea gravă pe fundal, intensificându-se, de parcă se apropia din ce în ce mai mult de corpul meu inert de pe podea.
Dacă ar fi fost să ucidă ceva, n-ar fi fost liniștea restabilită din mine, ci mai degrabă ecoul. Și mâhnirea.
- Deschide-ți ochii.
Și fix când am făcut-o, mi-am căscat și sprâncenele. Se gândiseră bine când îmi răsuciseră limba-n căluș.




- MAREIKE -




Monotonia era prea mult pentru mine în laborator, tocmai de aceea am ieșit în explorare. Rebecka dormea ca moartă și bombănea vrute și nevrute. Era prea obosită și n-o puteam învinui de asta, dar...
Cuprinzându-mi antebrațele reci cu moalele palmelor, am dedus brusc un lucru destul de amar. Mă simțeam singură.
Tocmai de aceea ieșisem deodată din laborator și... nu știu mai exact ce făceam sau ce puteam face. La urma urmei, era doar un pretext.
Voiam să-l găsesc pe Lucas, de fapt și de drept, dar nu eram sigură dacă era în regulă să verific mai întâi în camera fraților săi... Poate era acolo.
De aceea, fix când m-am proptit în fața unei uși și am tras aer adânc din piept, ridicându-mi ușor opozantul încovoiat ca să bat la ușă, am auzit voci dinauntru și m-am oprit brusc. Asta m-a nedumerit și mai mult și m-am oprit de-a binelea pentru câteva clipe lungi. Nu distingeam ce spuneau, deci mi-am lipit din scurt una dintre urechi de ușă.
Speram doar să înțeleg mai bine... Da' de unde, că vorbeau codificat, ai dracu'.



Always busy dreamin' 'bout boys, boys, boys
Vezi profilul utilizatorului
•••••••••••••••••••••••••※⊙◎•◇ᗩᑎGᕮᒪO◇•◎⊙※•••••••••••••••••••••••••
♣ˑˑˑᴴᵉ ᵈᵒᵉˢᶰ'ᵗ ᵏᶰᵒʷ ʰᵒʷ ᵗᵒ ˡᵒᵛᵉˑˑˑŚ…ᴳᵒ ᵗᵒ ˢˡᵉᵉᵖ˒ ʰᵉ'ˢ ᶰᵒᵗ ᵗʰᶤᶰᵏᶤᶰᵍ ᵃᵇᵒᵘᵗ ʸᵒᵘˑˑˑŚ…ᴱᶤᵗʰᵉʳ ᶜᵒᵐᵉ ᶜˡᵒˢᵉʳ ᵒʳ ˢᵗᵃʸ ᵃʷᵃʸ˒ ʰᵃᵛᶤᶰᵍ ʸᵒᵘ ᶤᶰ ᵇᵉᵗʷᵉᵉᶰ ᶤˢ ᵛᵉʳʸ ᵉˣʰᵃᵘˢᵗᶤᶰᵍˑˑˑŚ…♣↭↭↭↭↭↭↭↭
•✘••••↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭
↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭↭••••✘•※


─ Au găsit un fel de formulă prin care să-i facă raționali din câte am înțeles, dar n-au testat-o. Ceea ce mi se pare o prostie. Atacurile lor chiar n-o să mai fie controlate. Și pariez cã se vor întoarce împotriva lor. Doar gâdește-te cât de mult vor amplifica haosul.
Figaro nici nu și-a ridicat privirea spre mine cât eu am vorbit și am avut impresia că o fac degeaba și că doar eu mă ascult. Încă pare concentrat asupra ecranului ce-i oferă chipului o culoare ciudată de albastru, ceea ce e puțin amuzant.
─ Vrei să caut un buncăr de închiriat în capătul celălalt al lumii?
M-am încruntat, cât am dat dezaprobator din cap. Fruntea încă mă doare și tot el este de vină și pentru asta.
─ Vreau să găsești o soluție ca să -... ideea mi-a rămas în aer. M-am trezit cu o pernă în față și apoi cu câteva gesturi spre ecranul chestiuței lui inteligente. Imaginea este puțin neclară și dintr-un unghi ciudat, dar pot să văd o siluetă în fața unei uși.
─ Ce e asta? m-am interesat și am primit în schimb o altă privire de "ești prost". Nu înțeleg ce îl deranjează așa tare azi.
Mi-a făcut semn spre ușa camerei și am înțeles de fapt care este problema. Mai mult sau mai puțin. O să mă plâng mai târziu de indiscreția personalului.
I-am făcut semn să vorbească în continuare, timp în care am coborât din pat și m-am dus să întâmpin musafirul nepoftit. Ar fi nepoliticos din partea mea să nu îl salut, așa că am deschis ușa și m-am sprijinit zâmbitor în pragul ei. Chiar la fix, pentru că n-am înțeles de ce Figaro a ales să bată câmpii despre manguste.
─ Dorești ceva? nu pot să nu mă gândesc că părea mai înaltă și pe lângă faptul că mă deranjează prezența ei, mai e și brunetă. Ba chiar îmi pare cunoscută și încerc să îmi amintesc în ce context am mai văzut-o. Hmm. De ce presimt că n-o să ne înțelegem prea civilizat?




- sanity is suicidecrazy are the legends

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
Vezi profilul utilizatorului

Continut sponsorizat


Vezi subiectul anterior Vezi subiectul urmator Sus  Mesaj [Pagina 1 din 1]

Permisiunile acestui forum:
Nu puteti raspunde la subiectele acestui forum